"Aventura unei calatorii nu poate avea nici un substitut. Ea este o experienta totala, marea oportunitate de a-ti dovedi perspicacitatea." ( Rosalind Massow).

vineri, 21 ianuarie 2011

Praga - Podul Carol

Posted by Real Travel - Lumea vazuta de noi.... On 20:41 No comments

Daca vizitati Praga nu se poate sa ocoliti Podul Carol. Este sustinut de 16 stalpi si “impodobit” cu 36 de statui. Este unul dintre punctele de atractie din Praga si tot timpul intesat de vizitatori, artisti de strada, vanzatori ambulanti, mestesugari si muzicieni. Statuile reprezinta figuri ale sfintilor din istoria Cehiei. Dintre toate, cea mai populara este cea a Sfantului Ion din Nepomuk legata de un mit local, ce te indeamna sa o atingi, pentru a avea noroc.


Raul Valtava
Un alt obiectiv de maxim interes turistic este Palatul Regal. Pe langa arhitectura si amplasament, este celebru si pentru spectacolul oferit zilnic, la ora 12, atunci cand are loc schimbarea garzii.

Muzeul Regal
Statuie Podul Carol













Artist de strada
La capitolul, ce sa nu faceti in Praga, adaug o lista ajustata dupa propriile mele incercari:

*  Nu serviti masa in nici o piata cu notorietate turistica; pe strazile alaturate gasiti restaurante pentru toate gusturile, la un sfert de pret fata de cele din piete;
*  Nu cumparati nimic fara sa incercati negocierea; face parte din farmecul local si este posibila aproape oriunde;
*  Daca sunteti impresionabili usor, nu vizitati camerele de tortura din perioada inchizitiei; sunt terifiante;
*  Si cel mai important: cititi cu atentie programul orcarui obiectiv turistic, supermarket sau restaurant si faceti tot posibilul sa nu il depasiti.

Schimbarea garzii la Palat
Popor adunat in piata sa vada schimbarea garzii
Schimbarea garzii
Oameni organizati si cu mare respect pentru litera scrisa, praghezii au un stil aparte de a “zavori” ceva.

Exemplul 1: Stateam la rand la bilete pentru a putea vizita Cimitirul Evreiesc. Si cum am stat eu vre-o 20 minute, iaca-ta imi vine randul. Intind mana cu cehestile coroane si dau sa zic cate bilete vreau. In cadrul gemuletului de la casa, apare un barbat imbufnat, care imi indeasa in raza privirii un aratator ostenit si pana sa-mi dau seama ca imi arata programul afisat, trage cu zgomot obloanele, mai mai sa-mi plesneasca unul de cap. Ma uit consternata la ghiseul ferecat si la program.
Deschis pana la ora 16. Ma uit la ceas – ora 16. Si secundarul tot ora 16 indica.

Exemplul 2: Restaurant. Seara tarzie. Vad ca e deschis si intru. Ma asez la masa si comand. Mancarea apare inainte de a-mi gasi o tigare sa aprind. Incep sa mananc si pe la a 7-a imbucatura vine chelnerita val vartej, cu nota de plata. Imi zice ceva pe limba lor si pleaca. Cum n-am avut timp sa mai intreb nimic, incerc sa var furculita in mancare si s-o duc la gura. Dar procesul se termina instant. Vin doi si aduna cat ai clipi totul de pe masa. Zambeau si adunau. Le-am zambit si eu…cred ca au inteles intr-un final, de ce n-am gasit de cuvinta sa le fac si plata…

Exemplul 3: Langa hotelul unde ne adaposteam era un supermarket. Intram cativa la shopping. Toate bune si frumoase. Eu ma uitam la niste ghete si o prietena de-a mea, la cinci metri mai in fata, gasise niste pantofi, pe care ii proba. De-odata bezna. Se aud pret de cateva minute niste tropaieli in fundal, si apoi o liniste mormantala. In ceva timp ne dezmeticim si incepem sa alergam haotic, lovindu-ne de diferite rafturi, spre iesire. Ne-am gasit vre-o patru la usa zavorata. Wow. Sa petreci o noapte in supermarket, trebuia sa fie minunat. Pentru inceput a fost distractiv. Mii de produse din care te puteai infrupta nestavilit. Am mancat ciocolata, niste napolitane oricum la un moment dat ne-am saturat. Si vroiam in camera, visam la un dus. Ne-am imprastiat sa cautam o iesire pe undeva. Dupa ce am gasit usa la un depozit deschisa ne-am tarat printre marfuri prafuite si Dumnezeu mai stie ce, pana la o usa subreda, din lemn, pe care, fara prea multe eforturi, un prieten, a zburat-o cu piciorul. Frumos…..eram afara. Afara insemnand curtea magazinului imprejmuita de gard. Si catamai gardul…Mai usor, mai greu toti celalti l-au escaladat. Eu, fire sportiva nefiind … ei, pentru mine a fost mult mai greu. Atat de greu, incat, pe la jumatatea gardului am auzit un parait si mi-am lasat cracul de la pantaloni infipt in sarma de la gard. Dupa 5 ore grele de shopping, am aparut si noi la hotel: plini de praf, zgariati, si subsemnata fara picior la nadragi.

N-am sa inteleg niciodata cum reuseau sa fie asa de prompti in a te asedia. Cred ca aveau un clopotel in cap, care le zanganea creierii, la ore fixe de program. Altfel nu pot sa inteleg…


Va doresc o zi plina de bucurii! Si ne vedem maine…

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu